El Niño ar putea împinge încă 49 de milioane de oameni spre foamete până la sfârșitul anului 2027

Un episod puternic de El Niño ar putea agrava dramatic criza alimentară mondială și ar putea împinge încă aproximativ 49 de milioane de persoane în insecuritate alimentară acută până la sfârșitul anului 2027. Avertismentul se bazează pe o analiză a Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite, prezentată de World Economic Forum într-o sinteză dedicată principalelor evoluții climatice și de mediu.

Dacă estimările se confirmă, numărul oamenilor care se confruntă cu foamete la nivel de criză sau cu situații și mai grave ar putea ajunge la 274 de milioane, în 45 dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii.

(Imagine ilustrativă generată cu ajutorul inteligenței artificiale)

Ce este El Niño și de ce efectele sale sunt globale

El Niño reprezintă faza de încălzire a fenomenului natural cunoscut sub numele de El Niño–Oscilația Sudică. Acesta apare atunci când temperaturile apelor de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific tropical cresc peste valorile obișnuite.

Deși se formează în Pacific, fenomenul poate modifica circulația atmosferică și regimul precipitațiilor la mii de kilometri distanță. Unele regiuni se pot confrunta cu secetă și temperaturi extreme, în timp ce altele pot avea ploi întârziate, furtuni sau inundații puternice.

Problema nu este doar lipsa precipitațiilor, ci succesiunea efectelor pe care aceasta le poate declanșa: recolte mai slabe, pierderea animalelor, reducerea veniturilor fermierilor, scumpirea alimentelor și creșterea dependenței de ajutoare umanitare.

America Centrală și Africa Australă, printre regiunile expuse

Potrivit estimărilor citate de World Economic Forum, America Centrală și Africa Australă ar putea fi printre regiunile cele mai afectate. În aceste zone, milioane de persoane depind direct de agricultura de subzistență și de precipitații pentru a-și asigura hrana și veniturile.

O perioadă prelungită de secetă poate distruge culturile agricole și reduce producția locală de alimente. Pentru familiile cu venituri mici, chiar și o creștere moderată a prețurilor poate însemna reducerea numărului de mese, renunțarea la alimente nutritive sau vânzarea bunurilor necesare supraviețuirii.

Riscurile sunt amplificate de conflicte, sărăcie, deplasări de populație, datorii publice ridicate și diminuarea bugetelor pentru ajutor umanitar. El Niño nu lovește, așadar, sisteme stabile, ci comunități deja afectate de crize multiple.

Un posibil „dublu șoc” pentru agricultură

Máximo Torero, economist-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, avertizează asupra unui posibil „dublu șoc”: efectele severe ale fenomenului El Niño s-ar putea suprapune peste dificultățile de aprovizionare cu îngrășăminte, combustibili și semințe hibride.

Atunci când costurile de producție cresc în același timp cu reducerea recoltelor, consecințele se pot transmite rapid de la ferme către piețele internaționale. Scumpirea cerealelor și a altor produse de bază afectează în primul rând țările dependente de importuri, dar se poate resimți și în economiile europene.

Seceta poate afecta și transporturile. Scăderea nivelului râurilor și al canalelor navigabile limitează cantitatea de marfă transportată, mărește costurile logistice și poate întârzia livrările. Astfel, o anomalie climatică devine treptat o problemă economică, socială și umanitară.

Măsurile luate înaintea dezastrului pot salva vieți

Programul Alimentar Mondial insistă asupra intervenției înainte ca efectele cele mai grave să se producă. Organizația și-a extins acțiunile preventive în 18 țări și a oferit deja sprijin financiar sau material pentru peste 1,3 milioane de persoane.

Printre măsurile care pot reduce pagubele se numără distribuirea semințelor rezistente la secetă, consolidarea sistemelor de irigații, protejarea rezervelor de apă, planificarea recoltelor și îmbunătățirea infrastructurii de transport și depozitare. Ajutoarele financiare acordate înaintea unei crize le permit familiilor să cumpere hrană, să-și protejeze animalele sau să se pregătească pentru perioadele de secetă și inundații.

Avertizarea timpurie este importantă doar dacă este urmată de acțiuni concrete. Costurile prevenirii sunt, de regulă, mai mici decât cele ale intervențiilor realizate după distrugerea recoltelor și pierderea mijloacelor de trai.

O criză îndepărtată care poate ajunge și în România

România nu este indicată printre zonele direct amenințate de cele mai severe efecte ale fenomenului, însă nu este izolată de consecințele economice globale. Schimbările producției agricole mondiale pot influența prețurile cerealelor, furajelor, uleiurilor vegetale, îngrășămintelor și alimentelor importate.

În același timp, agricultura românească se confruntă deja cu secetă, valuri de căldură și variații tot mai mari ale precipitațiilor. Suprapunerea problemelor interne peste o eventuală scumpire a materiilor prime pe piețele internaționale ar putea pune o presiune suplimentară asupra fermierilor și consumatorilor.

Avertismentul privind cele 49 de milioane de persoane amenințate suplimentar de foamete arată că fenomenele climatice nu mai pot fi privite exclusiv ca evenimente meteorologice. Ele afectează agricultura, sănătatea, economia și stabilitatea socială, iar pregătirea trebuie să înceapă înainte ca seceta, inundațiile și pierderea recoltelor să transforme prognozele într-o nouă criză umanitară.

Sursa informațiilor: World Economic Forum – „Strong El Niño could deepen hunger crisis”, pe baza estimărilor Programului Alimentar Mondial al ONU.