play_arrow
Radio Eco Natura Din dragoste pentru radio si natura!
România se confruntă cu o combinație tot mai complicată de provocări energetice: instabilitatea piețelor de hidrocarburi, seceta și nivelurile scăzute ale apelor care afectează producția hidro și nucleară, dar și creșterea rapidă a energiei solare și eoliene. În acest context, stocarea energiei devine una dintre componentele esențiale pentru siguranța și stabilitatea sistemului energetic național.
O analiză publicată de InfoClima, semnată de Radu Cîrligeanu, arată că bateriile nu mai trebuie privite doar ca un accesoriu al parcurilor fotovoltaice și eoliene, ci ca o adevărată infrastructură critică pentru rețeaua electrică a viitorului.
În primul trimestru al anului 2026, energia produsă din surse regenerabile – eolian, solar și biomasă – a reprezentat aproximativ 19% din producția totală de electricitate a României, fără a include energia produsă de prosumatori.
Problema este că soarele și vântul nu produc energie în funcție de necesarul sistemului. În timpul zilei, producția fotovoltaică poate depăși consumul, în timp ce seara, când panourile nu mai produc, cererea rămâne ridicată. În primul trimestru din 2026, exporturile de electricitate ale României au crescut cu 56% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Aici intervin bateriile: energia disponibilă în exces poate fi stocată în orele cu producție mare și utilizată ulterior, atunci când producția scade sau consumul crește.
Rolul sistemelor de stocare nu se limitează însă la păstrarea energiei pentru câteva ore.
Bateriile pot furniza servicii importante pentru funcționarea rețelei electrice, precum echilibrarea sistemului și reglarea tensiunii și frecvenței. Sistemele moderne, echipate cu invertoare de tip „grid forming”, pot contribui inclusiv la simularea inerției pe care centralele electrice convenționale o oferă în mod natural rețelei.
Această funcție devine importantă pe măsură ce ponderea centralelor clasice scade, iar sistemul se bazează mai mult pe surse regenerabile. InfoClima amintește că inerția redusă a sistemului s-a numărat printre factorii care au contribuit la blackout-ul din Peninsula Iberică din aprilie 2025.
Deși investițiile în baterii au crescut rapid în ultimii ani, capacitatea existentă rămâne insuficientă în raport cu necesitățile sistemului energetic.
Un semnal al acestei probleme îl reprezintă apariția tot mai frecventă a prețurilor negative la electricitate. Atunci când producția este foarte mare, consumul redus și nu există suficiente capacități de stocare, producătorii pot ajunge să plătească pentru ca energia lor să fie preluată.
În România au fost înregistrate 187 de ore cu prețuri negative în 2025, aproape dublu față de anul precedent.
Transelectrica estima încă din 2024 că România ar avea nevoie de 2–4 GW putere de stocare și 10–20 GWh de energie stocată, ceea ce ar permite instalațiilor respective să funcționeze aproximativ 8–12 ore. Necesarul real poate fi însă mult mai mare pe măsură ce crește ponderea surselor regenerabile.

Există totuși semnale importante că România încearcă să recupereze acest deficit.
Fonduri europene și naționale de sute de milioane de euro sunt direcționate către dezvoltarea capacităților de stocare. O schemă finanțată prin Fondul pentru Modernizare, în valoare de 150 de milioane de euro, urmărește dezvoltarea a 2.174 MWh de baterii independente, în perioada 2026–2028.
În paralel, companii precum Hidroelectrica și Electrica, dar și investitori privați, pregătesc proiecte importante de stocare. Dacă o parte semnificativă dintre proiectele anunțate va fi realizată, analiza InfoClima arată că România ar putea chiar să ajungă printre liderii Uniunii Europene în privința raportului dintre capacitatea de stocare și producția regenerabilă.
Bateriile nu sunt singura tehnologie prin care energia poate fi stocată. România dispune și de posibilitatea utilizării hidrocentralelor cu acumulare prin pompaj, iar pe termen lung pot deveni relevante tehnologii precum hidrogenul, stocarea termică sau alte sisteme mecanice și chimice.
În prezent, România are aproximativ 281 MW de capacitate de stocare prin pompaj, însă o mare parte nu poate fi utilizată în condiții de profitabilitate. Printre proiectele discutate pentru viitor se numără hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, de aproximativ 1.000 MW, și un proiect de aproximativ 300 MW la Bicaz.
O altă soluție interesantă este tehnologia Vehicle-to-Grid (V2G). În viitor, automobilele electrice ar putea deveni ele însele parte a infrastructurii energetice. Atunci când sunt parcate, bateriile acestora ar putea stoca energie și, prin conexiuni bidirecționale, ar putea furniza electricitate înapoi în rețea atunci când este nevoie.
Pentru prosumatori, avantajele sunt și mai ușor de observat.
Un sistem fotovoltaic asociat unei baterii permite păstrarea energiei produse în timpul zilei pentru utilizarea ei seara și noaptea. Astfel, gospodăria injectează mai puțină energie în rețea atunci când producția solară este foarte mare și cumpără mai puțină energie atunci când panourile nu mai produc.
Un sistem dimensionat corect poate permite unui prosumator să își acopere o parte foarte mare sau chiar integral consumul nocturn cu energia solară produsă și stocată în timpul zilei.
Dezvoltarea masivă a bateriilor nu este lipsită de probleme. Producția bateriilor Li-ion necesită litiu, cobalt, nichel, mangan, grafit și alte materii prime, iar extracția și procesarea acestora generează emisii și creează dependențe de anumite lanțuri internaționale de aprovizionare.
O posibilă soluție este reutilizarea bateriilor provenite de la automobilele electrice. O baterie care nu mai oferă performanțele necesare unui automobil poate avea încă suficientă capacitate pentru a fi utilizată într-un sistem staționar de stocare a energiei.
Pe măsură ce România instalează tot mai multe capacități fotovoltaice și eoliene, întrebarea nu mai este doar câtă energie regenerabilă putem produce, ci și câtă energie putem păstra pentru momentul în care avem nevoie de ea.
Bateriile vor avea un rol esențial, dar nu vor putea rezolva singure toate problemele sistemului energetic. Viitorul va presupune cel mai probabil o combinație între baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și alte tehnologii de stocare.
România se află într-o poziție promițătoare, însă transformarea proiectelor anunțate în capacități efectiv funcționale va depinde de investiții, infrastructură și de existența unui cadru de reglementare favorabil.
Articolul integral și analiza detaliată realizată de Radu Cîrligeanu pot fi consultate pe platforma InfoClima.
Scris de: M S L
Radio Eco Natura, primul radio online de mediu din Romania, dezvoltat de o organizatie neguvernamentala, pentru a sustine un mediu curat si sustenabil, fara publicitate sau profit.
© 2020 - 2026 RADIO ECO NATURA — THE SOUND OF NATURE.
Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența dvs. pe site-ul nostru. Prin utilizarea site-ului nostru, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor.
Site-urile web stochează cookie-uri pentru a îmbunătăți funcționalitatea și a personaliza experiența dvs. Puteți gestiona preferințele, însă blocarea unor cookie-uri poate afecta performanța site-ului și serviciile oferite.
Essential cookies enable basic functions and are necessary for the proper function of the website.
These cookies are needed for adding comments on this website.
Google Tag Manager simplifies the management of marketing tags on your website without code changes.
Statistics cookies collect information anonymously. This information helps us understand how visitors use our website.
Google Analytics is a powerful tool that tracks and analyzes website traffic for informed marketing decisions.
Service URL: policies.google.com (opens in a new window)
Puteți găsi mai multe informații în Politică de confidențialitate si Politică de confidențialitate.
Comentarii Articole (0)