play_arrow
Radio Eco Natura Din dragoste pentru radio si natura!
Schimbările climatice modifică treptat modul în care funcționează unul dintre cele mai importante sisteme naturale ale Europei: bazinul Dunării. Nu este vorba despre o simplă și continuă scădere a debitului fluviului, ci despre o schimbare mai complexă a distribuției apei de-a lungul anului. Iernile mai calde, topirea mai timpurie a zăpezii și temperaturile ridicate fac ca apa să devină mai puțin disponibilă tocmai vara și la începutul toamnei, atunci când agricultura, energia și populația au cea mai mare nevoie de ea.
Materialul publicat de InfoClima, semnat de cercetătoarea Dr. Monica Ioniță Scholz, arată că una dintre cele mai importante schimbări este accentuarea variabilității hidrologice. Perioadele cu precipitații abundente și viituri pot alterna tot mai rapid cu secete prelungite și debite foarte mici. Problema viitorului nu este neapărat că Dunărea va avea permanent mai puțină apă, ci că aceasta poate fi disponibilă în cantități nepotrivite și în momente nepotrivite.

Sectorul românesc al Dunării este deosebit de sensibil la aceste schimbări. În partea inferioară a fluviului, panta redusă favorizează formarea bancurilor de nisip și a pragurilor în perioadele cu debite scăzute. Chiar și o reducere moderată a cantității de apă poate determina o scădere mult mai importantă a adâncimii navigabile în anumite puncte critice.
Porțile de Fier pot regla într-o anumită măsură variațiile nivelului apei pe termen scurt, însă capacitatea sistemului este limitată în timpul unei secete hidrologice extinse. Barajele pot administra apa disponibilă, dar nu pot compensa lipsa precipitațiilor din întregul bazin dunărean.
România se află aproape de capătul unui bazin hidrografic uriaș, astfel încât debitele Dunării depind nu numai de precipitațiile din țara noastră, ci și de ceea ce se întâmplă în Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Croația, Bulgaria și în celelalte regiuni traversate de fluviu și de afluenții săi. Bazinul Dunării se întinde pe teritoriul a 19 state și susține aproximativ 79 de milioane de locuitori, ceea ce transformă gestionarea apei într-o problemă inevitabil internațională.
Episoadele de nivel extrem de scăzut, precum cele înregistrate în ultimii ani, pot deveni mai frecvente, chiar dacă acest lucru nu înseamnă că fiecare vară va aduce automat situații similare.
Pentru transportul fluvial, consecințele sunt directe. Atunci când nivelul Dunării scade, navele sunt obligate să reducă pescajul și cantitatea de marfă transportată. În anumite situații, o barjă poate circula cu numai 30%, 50% sau 70% din încărcătura normală. Sunt necesare astfel mai multe curse pentru aceeași cantitate de marfă, cresc costurile pe tonă și consumul de combustibil, apar întârzieri, iar o parte a transporturilor poate fi transferată către șosele și căi ferate.
Pentru România, unde Dunărea are un rol important în transportul mărfurilor și în legătura cu Portul Constanța, efectele economice pot deveni semnificative.
Impactul nu se oprește însă la navigație. Agricultura poate fi afectată simultan de secetă și de reducerea cantității de apă disponibile pentru irigații. Simplul fapt că există sisteme de irigații nu garantează că va exista și suficientă apă pentru alimentarea lor.
În perioadele de secetă severă poate apărea inclusiv o competiție între diferitele utilizări ale apei: alimentarea populației, agricultura, protecția ecosistemelor, producția de energie, activitățile industriale și navigația.
Nivelurile reduse ale Dunării pot afecta și producția hidroenergetică. La Porțile de Fier, un debit mai mic înseamnă mai puțină apă disponibilă pentru turbine. Situația poate deveni și mai complicată dacă seceta coincide cu valuri de căldură: consumul de energie pentru răcire și aer condiționat crește exact în momentul în care producția hidroenergetică poate fi limitată.
Industria energetică, siderurgia, industria chimică și alimentară, producția materialelor de construcții și activitățile portuare se numără, de asemenea, printre sectoarele expuse.
O problemă aparte apare în Delta Dunării. Atunci când debitul de apă dulce este redus, influența Mării Negre poate pătrunde mai mult spre interiorul Deltei, crescând riscul de intruziune salină.
Creșterea salinității poate afecta vegetația, planctonul, nevertebratele, speciile de pești adaptate apei dulci și, în unele zone, inclusiv apa utilizată de comunitățile locale.
Adaptarea nu poate fi realizată printr-o singură măsură. Dragajele pot menține navigabilitatea în anumite puncte critice, dar nu reprezintă o soluție pentru lipsa apei la nivelul întregului bazin.
InfoClima subliniază importanța unor prognoze hidrologice mai bune, care să permită porturilor, agricultorilor și producătorilor de energie să se pregătească din timp pentru perioadele cu debite scăzute.
La fel de importante sunt modernizarea irigațiilor și reducerea pierderilor de apă, utilizarea irigării de precizie, alegerea unor culturi mai rezistente la secetă și refacerea zonelor umede și a luncilor inundabile. Acestea pot reține o parte din apă în perioadele umede și o pot elibera treptat ulterior, oferind în același timp beneficii pentru biodiversitate și protecția împotriva inundațiilor.
Concluzia materialului InfoClima nu este că Dunărea va seca, ci că perioadele în care apa disponibilă nu este suficientă pentru toate utilizările pot deveni mai frecvente.
Temperaturile mai ridicate, valurile de căldură, evapotranspirația mai intensă, reducerea stratului de zăpadă și alternanța dintre perioade foarte umede și perioade foarte uscate vor pune o presiune tot mai mare asupra bazinului dunărean. Sud-estul Europei, inclusiv România și regiunea Deltei Dunării, se află printre zonele unde creșterea temperaturilor este estimată a fi mai accentuată.
Dunărea trebuie privită, astfel, nu doar ca un fluviu care traversează România, ci ca o infrastructură naturală esențială pentru agricultură, energie, transport, industrie, apă și biodiversitate.
Adaptarea la noua realitate climatică presupune folosirea mai eficientă a apei, sisteme mai bune de prognoză, infrastructură flexibilă și refacerea ecosistemelor capabile să stocheze natural apa. Iar aceste măsuri trebuie pregătite înainte ca perioadele de criză să apară, nu după instalarea lor.
Materialul integral, cu explicațiile și datele prezentate de Dr. Monica Ioniță Scholz, poate fi consultat pe platforma InfoClima.
Scris de: M S L
Radio Eco Natura, primul radio online de mediu din Romania, dezvoltat de o organizatie neguvernamentala, pentru a sustine un mediu curat si sustenabil, fara publicitate sau profit.
© 2020 - 2026 RADIO ECO NATURA — THE SOUND OF NATURE.
Folosim cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența dvs. pe site-ul nostru. Prin utilizarea site-ului nostru, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor.
Site-urile web stochează cookie-uri pentru a îmbunătăți funcționalitatea și a personaliza experiența dvs. Puteți gestiona preferințele, însă blocarea unor cookie-uri poate afecta performanța site-ului și serviciile oferite.
Essential cookies enable basic functions and are necessary for the proper function of the website.
These cookies are needed for adding comments on this website.
Google Tag Manager simplifies the management of marketing tags on your website without code changes.
Statistics cookies collect information anonymously. This information helps us understand how visitors use our website.
Google Analytics is a powerful tool that tracks and analyzes website traffic for informed marketing decisions.
Service URL: policies.google.com (opens in a new window)
Puteți găsi mai multe informații în Politică de confidențialitate si Politică de confidențialitate.
Comentarii Articole (0)