Cafeaua şi ceaiul te scapă de demenţă

Consumul zilnic moderat de cafea sau ceai este asociat cu un risc mai scăzut de demenţă şi cu un declin cognitiv mai lent, potrivit unor date obţinute într-un studiu observaţional de mari dimensiuni. Cercetarea sugerează că aceste băuturi ar putea avea un rol în menţinerea sănătăţii cognitive pe termen lung, fără a indica însă o relaţie directă de cauzalitate.

Cercetarea realizată de o echipă de la Mass General Brigham, în colaborare cu Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard, şi a analizat datele a peste 130.000 de participanţi, urmăriţi pe o perioadă de până la 43 de ani. Pe parcursul intervalului de monitorizare, 11.033 de persoane au dezvoltat demenţă.

Rezultatele arată că participanţii cu cel mai mare aport de cofeină au avut un risc de demenţă cu până la 18% mai mic comparativ cu cei care consumau puţină cofeină sau deloc, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor.

Beneficiile au fost cel mai evident asociate cu un consum moderat, însă un aport mai mare de cofeină nu a fost legat de efecte negative şi a părut să ofere un nivel similar de protecţie. Rezultatele arată că participanţii cu cel mai mare aport de cofeină au avut un risc de demenţă cu până la 18% mai mic comparativ cu cei care consumau puţină cofeină sau deloc, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor.

În plus, consumatorii de cafea au raportat mai rar simptome de declin cognitiv subiectiv, definit că percepţia personală a pierderilor de memorie sau a confuziei, cu o frecvenţă de 7,8%, comparativ cu 9,5% în rândul celor care nu consumau cafea.

Autorii notează că atât cafeaua, cât şi ceaiul conţin compuşi bioactivi, precum cofeina şi polifenolii, care ar putea acţiona ca factori neuroprotectori, prin reducerea inflamaţiei şi a proceselor de degradare celulară, şi prin susţinerea funcţiilor cognitive. Cercetări anterioare au asociat cofeina cu o sensibilitate mai bună la insulină şi cu o funcţie vasculară îmbunătăţită, elemente care ar putea contribui la efectele observate asupra sănătăţii cognitive. Cercetătorii subliniază însă că studiul are un caracter observaţional.